Mos Craciun exista si este pe Faceebook-ul... Jos Facebook!

Buna dimineata...
Cu nasu-ntro cafea un pic irish dau o cautare pe facebook dupa "Mos Craciun"... sa vedem...exista? Bineinteles ca exista...chiar mai multi! Chiar si Mos Gerila (pentru cine si-l mai aminteste) inca e activ si cu mai multe fet(z)e... Mosi Craciun? Zeci. Poate sute...n-am avut rabdare sa vad mai multi de 30-40...clasici, cu barba si ochelari si figura de bunicuti, dar si tineri, proaspat epilati, gata sa indeplineasca dorintele tinerelor...neimplinite.
Bun. Deci exista. Si multi. Si diferiti. Dar asta este in contradictie cu ceea ce stiam eu; stiam ca, daca exista, exita maxim unul singur: acela care mi-a dat mie drumul pe horn a doua zi de Craciun, pentru ca barza era ocupata...
Ce mai tura-vura, hai sa nu ne mai ascundem dupa deget: Mos Craciun nu exista. Fal(u)surile prezente pe Facebook nu pot aduce nimic din cel cu care am crescut fiecare dintre noi si pe care-l asteptam cu nasul turtit de geam privind printre florile de gheata...aburindu-l. Da-i "like" unui Mos Craciun sau spune-i o poezie (scrie-i) si sa vedem daca ti se indeplinesc dorintele...
Extrapoland, tot ce este pe facebook este un fals.
Prietenii mei de pe facebook sunt umbre ale prietenilor reali... FB nu-l va reda niciodata asa bine pe Paul dimineata la 5 cerand un taxi: "Buna dimineata, trimiteti, va rog, cea mai buna masina pe care o aveti... Ce telefon am? (il ia de la ureche, il rasuceste...) Vodafone. Dar eu te-am intrebat pe tine ce casti ai?" Si este doar un exemplu.
Poate am exagerat, este doar ireal, dar nu va putea inlocui niciodata real-ul. Este un mod fals de a socializa... Strange-ti cel mai bun prieten in brate pe FB! Il simti, nu?
Da un "like" daca iti place comentariul, dupa care dezactiveaza-ti contul de facebook! Poate asa vine Mos Craciun!

Te spun... ca ai parul brun... te spuuuun... ca ai pistrui pe san....

Te spun! :P

O iubesc pe Simona Ionescu...

O iubesc pe Simona Ionescu...poti s-o intrebi daca nu ma crezi!

Un altfel de 1 Decembrie....

Desteapta-te romane! Si nici nu ne desteptam, nici nu ne trezim!

1 Decembrie ar trebui sa reprezinte ziua in care toata lumea simte ceva “romaneste”… In afara de paradele militare nu-mi sare nimic in ochi de acest gen.  poate doar amintirile ce le vor retrezi politicienii la inghesuiala depunerii coroanelor..

Sau poate nu mai simt eu… Voi?

De fapt nici nu-mi dau seama cum ar trebui sa fie ziua de maine … Sa fie datorita faptului ca romanul nu  mai are timp sa se gandeasca la altceva decat la jobul care tremura, pensia sau salariul care scade, la preturile care cresc, la ratele datorate bancii, la  cozonac sau ce-o sa puna pe masa de sarbatori… la nuiaua de la Mos Nicolae… la lemnele sobei pentru iarna ce-o sa apara si-o sa ne ia din nou pe nepregatite pentru ca in decembrie… ninge.

Ce inseamna de fapt ziua nationala? Inseamna ca presedintele tarii nu este in tara, ci in Kazahstan la summit-ul OSCE unde va aborda problema Transnistriei (reintregirea neamului?)… Presedintele Obama si  poporul Statelor Unite felicita poporul roman cu ocazia Zilei Nationale… Pentru ce-l felicita? Ok, presdintele a trimis acest mesaj pentru ca era trecut intr-un calendar de evenimente, dar cati americani stiu ca este Ziua Nationala a Romaniei? Inseamna sa cantam “desteapta-te romane” (daca nu-l stim, nu-I nimic, dam din buze ca la fotbal…), sa uram culorile rosu, alb, verde? De ce? Sa punem pe blog/facebook/twiter/hi5/…steagul in diverse forme sau mesaje de adeziune la “mandria de a fi roman”. Cu ce te incalzeste ca esti roman si nu german sau cambodjian? Suntem superiori? De aia ne incurajam tot timpul cu “destepata-te romane” si nici nu ne desteptam, nici nu ne trezim…  

Ani la rand am fost mandru sa arborez steagul rosu-galben-albastru pe care l-am catarat in varful catargului atunci cand eram pionier… l-am trimis scolii unde  am invatat pentru a-l inlocui pe cel rupt de ploi, vanturi si ars de soare… Acum nu inteleg de ce faceam asta. E o zi oarecare. Ma voi destepta mai tarziu, apoi as vrea sa merg sa le fac fotografii unor tancuri,… sau poate va ninge si va mai acoperi din mizerie…

Nu-ti spun “la multi ani, romane” pentru ca asta ar insemna la multi ani in aceeasi stare! 

Sau este doar starea mea?

Foamea de cultura din Oltenia face victime...

"Hmmm tu! ete la el, cat tupeu! baaaaaaaaaa! tu crezi ca acum incerc sa aflu ce faceti si unde va duceti?? Te inseli. Da' mi se face si mie pofta de altceva decat de doua cinematografe cate sunt in Cv si de un teatru....Ete, azi, spre exemplu, se deschise o expozitie despre reptile....sau cu, nu stiu.... altceva nu se mai intampla... stiu, nu ma tine nimeni legata in orasul asta. Bine. O sa trimit mai rar. Linkuri. Si intrebari. da' daca nu intreb o sa para ca nu ma intereseaza...Iar de interesat ma intereseaza si nu prea in masura in care eu nu particip... Intelegi ceva? Hai, lasa-ma-n pace, ca ma obosesti! Huuuuuuuuuo!!!!!

Si raie esti tu! Scrie pe blog!"

Gata. Am scris. :)

Monociclu - nu roata de rezerva...

Ma oglindeam in geamul masinii... geam cu amprente ale degetelor ce parca ar fi vrut sa mangaie pe aripi fluturi imaginari care apoi sa se scuture precum "bang"-ul facut de zane... si sa dispara...

Dincolo de geam se oglindeau felinarele in lac. Ca si cum ar fi curs de pe mal spre centrul lui, creand punti de lumina pe care sa evadezi cu bicicleta avantat din aleile parcului...

Dincolo de lac se aprinse un bec.

Este farul de la monociclul ce nu a vrut sa fie roata de rezerva a niciunei biciclete...

Cronica scurta a unei infrangeri...

Nu vei putea simti in intregime (in Romania) ideea de fan-atism fotbalistic decat daca vezi un meci cu suporterii Universitatii Craiova…

Si nu este de ajuns sa-l vezi cu ei, ci sa-l simti cu ei…sa canti cu ei, sa-ti luceasca ochii ca lor (incetosati de fumul barurilor si de berile cerute din automatism – pentru ca nimic altceva nu-i mai intereseaza decat meciul echipe lor)… sa ajungi sa strigi cand iese mingea in out “ noi, noi!”… sa-ti smulgi parul din cap la ratarile uriase ale lui Dina… “Aleeeeagaaaa Dinaaaaaaa”… sa bati in masa tot meciul ca in toba atunci cand mergi pe stadion… sa dai fuga inapoi cu “ea” nescuturata :) atunci cand din toaleta se aud strigate de bucurie…sa aplauzi ca Tavi fiecare efort sau sa zici ca un bosorog “bine, bah!” la interventiile cu “suflet si trup” ale jucatorului alb-albastru…

Craiova se leaga ca echipa… una limitata de “limitele care nu tind la infinit” ale fiecarui jucator al ei, una fara experienta meciurilor tari pentru ca acesti “copii” au crescut, dar in mediocritatea ultimelor sezoane… una ai caror atacanti/mijocasi nu se regasesc in primii executanti ai loviturilor de la 11 m… una careia ii lipsesc acesti atacanti (hai, Florine, ca e nevoie de tine!)… una din care a iesit in evidenta bine Gaman, dar presiunea l-a lovit si pe el in final… dar se leaga si asta sperie.

Ca si finalitate, meciul a fost pierdut! Insa e nevoie de rabdare (putin caracteristica oltenilor fierbinti) si de intariri. Sperante sunt. Si asta face sa creasca tensiunea fan-atismului alb-albastru!

“De bucurie rar avuram parte, in unele duminici pe la nunti…” (continuati voi!)

Semnat: fan-ul altei echipe

Respect

"Draga Marcel,

Ieri am terminat primul meu marathon in 5h 20min. Primii 32 km au fost placere, alergati fara a simti niciun fel de efort. Evident antrenamentele si-au facut efectul. Au urmat insa alti 6 km care au fost pur si simplu durere. Aici a intervenit dorinta de a nu abandona. Urmatorii 2 km au fost ok, iar ultimii 2 km i-am dus cu crampe musculare la ambele picioare. Dar déjà finish-ul era aproape...

Si cum vedeti si din poza de la finish a meritat.

Urmatorul marathon va fi anul viitor.

Zi senina,

Mugur"

Marti treisprezece...

Soarele murmura trimitand cateva raze calde pe chipul meu...

Stateam fata-n fata ca de atatea ori in ultimul an, mult mai rar decat la inceputul lui, inceput petrecut intro seara de... marti treisprezece...

Fotografii se derulau interminabil ca si cum ai pune un film sa treaca printre noi - poza cu poza: concert... gatit... baut... fumat... schiat... zambet... somn... "cuibarit"... vin fiert... mic dejun... bicicleta... imbratisari... parcuri... plaja... valuri... cort... prieteni... drumuri... imbratisari din nou... dusuri... cald... frig... ceai... avion... vulcani... temeri... sex... ciocolata... inghetata... zambet din nou... mancare... leneveala... vin... zambet din nou...

Ca si acum. :)

Nu uitasem de acea zi de marti treisprezece, doar nu am aratato... Nu sunt superstitios. Am preferat sa ma bucur de aceste frame-uri si de zambetul molipsitor al amestecului spontan de femeie si copil...

... doar ca nu am vazut Parisul...

Femeia, barbatul si... chimia (15)

Femeia vrea luna de pe cer, dar nu ar pune mana sa-ti tina scara...

O auzi spunand ca vrea un barbat care s-o protejeze, s-o stranga-n brate, sa-i faca somnul linistit, s-o surprinda, s-o iubeasca, sa-i aduca flori, s-o plimbe, s-o trezeasca tarziu...linistit si placut, s-o futa...s-o...s-o... Si cand da peste unul...nu-i place! "Ce vrei, fata, daca nu-l iubesc! Nu exista chimia aia...stii tu!" "Da, fata, daca-ti place mai mult fizica, n-ai ce-i face..."

Partea proasta? Si barbatii sunt la fel...

Noroc cu cealalta parte de barbati si femei care fac cu randul la tinut scara si la luat luna de pe cer, altfel am fi o specie pe cale de disparitie....

Bucuria...

Bucuria este unul din putinele lucruri pe care, daca-l imparti...se inmulteste...

Este un ravas pe care l-am deschis astazi. Puteam sa-l iau, dar dupa ce l-am citit l-am pus la loc. E un fel de a imparti bucuria si cu altcineva care va citi acest ravas.

Pentru mine bucuria celorlati este un mod de a ma hrani cu bucurie... Nu o singura data am spus "imi dai si mie un zambet" sau "iti sta bine asa, dar de o mie de ori mai bine cand zambesti"...

Dupa care m-ai sunat tu...

PS: Nu poate cineva sa zambeasca in locul tau, va zambi cel mult in locul lui... la fel cum altcineva nu va putea suferi in locul tau! ;)

Buy me with a coffee...

Nu ma-ntreba...

Nu ma-ntreba nimic in noaptea asta
Nici cat e ceasul nici ce ganduri am
Mai bine lasa-ma sa inchid fereastra
Sa nu vad frunzele cum cad din ram.

Fa focul si preumbla-te prin casa fara sa spui nimic, nici un cuvant
Vreau sa ma simt la tine acasa, sa n-aud frunzele cum zboara in vant
Invaluita in straie de culcare aseaza-mi-te alaturea in gand
Si deapana mereu fara incetare, sa n-aud frunzele sub pasi cum gem.

Nu ma-ntreba nimic in noaptea asta
Nici cat e ceasul nici ce ganduri am
Mai bine lasa-ma sa inchid fereastra
Sa nu vad frunzele cum cad din ram.

Fa focul si preumbla-te prin casa fara sa spui nimic, nici un cuvant
Vreau sa ma simt la tine acasa, sa nu simt frunzele cum zboara in vant
Pazeste-ma in calea ta de vasta, urgia toamnei care bantuie
Si nu ma intreba in noaptea asta de ce ma inspaimanta frunzele...

Din trairile unui participant la Triathlon Challange...

Toamna la mare…

Ai putea spune ca am mers acolo sa vad spuma din furia valurilor sau firisoarele de nisip rotite ametitor pe plaja…ori pescarusii ce plutesc in cautarea hranei fara sa dea din aripi de parca ar fi dintr-o fotografie…scoicile aduse din belsug pe mal…briza ce-ti raceste obrazul mai bine decat un after shave… sau luminile vapoarelor din zare noaptea, pe fundalul liniilor albe ale valurilor ce vin spre tine sau a punctelor albe ce stau inerte deasupra ta…

Nu spun ca nu merita sa mergi sa vezi asta! Mergi, este fantastica marea si toamna!

***

Toamna la mare…11 septembrie 2010… Triathlon Challenge…

Am ajuns cu o zi inainte, putin dupa pranz, impreuna cu restul echipei de stafeta New Old Boys, nerabdator sa aflu detaliile participarii de a doua zi. La Iaky, mai pe seara, vanzoleala mare, intram in posesia chitului pentru participare (numere, stickere, etc)…229… Deschiderea si prezentarea … destul de ambigue…de parca m-as fi nascut in Mamaia sau as fi fan Mamaia (nu Vama Veche, 2 Mai, Vadu ;)…) ca sa stiu unde este La butoaie sau alte nume pe care le-am si uitat…(dar sa trecem peste partea de organizare care ar fi putut fi mai buna)… In plus, participam prima data la un concurs de acest gen!

Primul tremur a fost cand s-a raspuns la intrebarea “cati participanti sunt?”…”se apropie de 500!” Al doilea a fost cand s-a anuntat marirea km de parcurs: aproape 25 (in loc de 20) la bicicleta (mai ales ca aici “instrumentul nostru” nu era tocmai stralucit) si cu 500 m la alergare - aici nu era nici o problema, daca genunchiul meu drept urma sa fie ok…

Am plecat pe jos pre hotelul nostru pentru a vedea si un pic din traseu… Acolo am socializat cu restul stafetelor ce reprezentau compania noastra…am stat de taina, ne-am incurajat si am plecat la culcare spre miezul noptii cu gandul la cursa de a doua zi…

8.00 Micul dejun rapid…usor…am plecat…la locul faptei puhoi de lume se aduna… ne-am reperat standul, am lasat bicicleta si am incercat sa intelegem cam ce aveam de facut…

10.00 S-a dat alarma! Concurentii de la inot erau rugati sa merga spre locul de start… Cristi se echipase pana la urma in neopren cu toate ca nu stiam daca il va ajuta sau incomoda…

10.15 “Poc” …si pistolul a dat startul cursei… ma invarteam ca un leu in cusca… nu puteam sa mai observ pe nimeni cu toate ca ne venisera sustinatori de la Pitesti (multumesc Alin&co pentru suport)…incercam sa-l reperez in cursa, dar era ca si cum as vrea sa aleg o furnica din cateva sute…au inceput sa termine inotul primii concurenti… l-am vazut la un moment dat si am strigat la Calin sa se pregateasca… terminase foarte bine cursa, dar nu putea alerga spre stand…oricum suntem in grafic…

10.30 Calin plecase in proba de bicicleta… Cristi se resimtea dupa efort, lipsa de antrenament vorbea… Incerc sa ma incalzesc cercetand din cand in cand starea inotatorului nostru… estimam vreo 45 de minute…

11.15 (aproximativ, cred ca un pic trecut) Pleca ultimul schimb al primei echipe din companie… Clocotesc… imi pregatesc genunchiul masandul usor… ma incalzesc in continuare… Nu mai am stare…Schimba si a doua echipa din companie…si a treia… déjà obiectivul nostru (sau al meu?) era ratat… Hai, Calineeeeeeeee!....

11.30 (trecut…) Apare… o zbughesc si-i iau numarul de la gat, batem palma si-o iau la fuga… nu stiam nici ce tactica sa mai adopt: sa-mi pastrez ritmul pe care ma antrenasem sau sa incerc sa recuperez cat mai mult? Am ales a doua varianta cu toate ca ma deruta traseul – nu stiam pana unde alerg exact ca sa ma pot doza… primul depasit! Este ca si cum ai servi un as la tenis! Urmatorul obiectiv? Concurentul din fata mea!... Ma enerveaza numarul asta, imi tot cade! Inca un as! ;) Merg bine… primesc o sticla cu apa, imi ud buzele si mi-o torn in cap… mai departe mai depasim un concurent-doi… nu pot sa beau in timp ce alerg, asa ca ma opresc, iau doua guri de Gatorade si arunc sticla… Zaresc un tricou alb in fata, deci un concurent din companie (eram al patrulea in acel moment)! Accelerarea s-a produs inainte sa iau decizia ca trebuie sa-l depasesc! Gata unul… In urmatorul km a fost gata si al doilea, dar prima echipa déjà facuse intoarcerea…iar eu mai aveam…;(  Intorc. Estimam ca in cateva minunte prima echipa din companie va termina asa ca nu imi ramanea decat sa intrec cat mai multi alti concurenti. Si asta am facut. M-a “taiat” spatele brusc si m-a fortat sa ma opresc, iar concurentul pe care tocmai il depasisem si-a reluat locul…ma masez usor 10 metri si reiau… il salut din alergare! ;) Mai depasim cativa…si Finish-ul ala nu se mai vede! Imi scot plasturele de la genunchi si-l arunc la cosul de pe un stalp… Vad sfarsitul! Al cursei! Nu al meu! Cateva sute de metri in care am mai intrecut 2 concurenti (ultimul s-a lasat greu - revenind, dar am accelarat destul de mult pe final) Intru in ultima suta… “Hai, Marcel!” Il reperez pe Alin in public! Facea poze! Gata! Am terminat. Primesc o sticla de apa, o medalie si timpul final pe stafeta … Sunt bine. Sunt multumit. (Pe aia cu “se putea si mai bine” o stiti, asa ca n-o mai spun…)

A fost o experienta fantastica! A fost fantastic sa vezi copiii aia ( in jur de 10 ani) care fac toate probele (mai mici, dar toate...) sau persoane la 50-60 de ani care fac acelasi lucru! A fost fantastic sa aplaud si sa incurajez colegii din companie cu care ma intalneam pe traseu (cu majoritatea m-am cunoscut in aceste zile).

Bravo baieti! Multumesc pentru efort si daruire! Eu ma antrenez si pentru anul viitor! ;)
Mergeti si faceti sport!

***

Dimineata urmatoare am iesit la alergat pe plaja, apoi o baie in suparata mare! Ai putea spune ca am mers acolo sa vad spuma din furia valurilor sau...
Mai sunt multe de povestit, dar mai pastram si pentru povestile de la bere! ;)

***

Rezultatele? Locul 22 la stafeta Corporate Challenge, locul 2 intre echipele din companie, iar timpul meu la 5500 m 00:28:24... mediocru... :(

Toamna si emotia ei...

Septembrie, luni...

Recu si Bonda - Episodul X: Nunta medievala!

Postarile de mai jos incep din 2007... Atunci ... ei se jucau! :D Partea frumoasa este ca si acum se mai joaca! :) Doar ca un pic mai matur! Din acea periaoda si pana acum au petrecut mult timp impreuna, iar eu mai tot timpul ma aflam prin zona la evenimentele importante... ca si azi! Am calatorit impreuna (Thailanda, Cambodjia, Roma, Peru, Madrid, Vama Veche, Borsa, Delta, etc...), am mancat impreuna, am baut impreuna ("o tequila?"), dormit, cantat, mers la meci, lucrat, povestit si deschis suflete...
Copii, viata frumoasa impreuna!

17 aprilie 2007:"A venit primava!!! Nu-mi dadusem seama pana nu am vazut un bondarel tot zumzaind o floare... si de-aici trezirea... Va amintiti? Ziua se mareste, noaptea se micsoreaza - acum inteleg de ce dorm mai putin de 5 ore pe noapte, iarba inverzeste, pomii inmuguresc, dar cea mai tare este partea cu.....pasarelele canta!!! Tri-lu-li-lu...

Ce mai! Na-tu-ra se tre-zes-te la via-ta! Si cu ea si bondarelul nostru! Dar... parca nu mai vrea sa se dezlipeasca de floare! ;))

PS: Unui bun prieten...

*****

EDITIA DE NOAPTE: Iata si bondarelul cu floricica lui..."

13 februarie 2009: "Lumeeee, lumeee! In direct si in exclusivitate din Phi Phi Island...

Aseara, in urma unei cine super romantice pe plaja, cu lumanarele, flori, coktail-uri, valuri, briza, luna aproape plina...Recu a cerut-o de sotie pe Bondaricaaaa... (adica Alex pe Alina)!

Prin urmare... celalalt Alex anul trecut in Belgia pe Anto (am carat inelul), Coco acum cateva zile (la mine acasa) si acum Recu (iar am carat inelul :P)! Deci, restul prietenilor, ce mai asteptati?"

Printre flori...

I want...

Ziduri...

Ridicam ziduri 'nalte intre noi,
Ca sa sapam sub ele mai apoi
Si s-asteptam navalnicele ploi
Sa spele zidurile-noroite...si pe noi...

Restul e tacere...

Ploua. Ropote strabat prin fereastra intredeschisa jucandu-se cu urechea interna… caldura crease picuri ca de roua pe spatele dezgolit; sau ca si cum ploaia ar fi strabatut fereastra, iar corpul gol ar fi stat sub norul stors ca un burete de o mana uriasa…

Racoarea patrunde pe aceeasi fereastra intredeschisa… Este o lupta intre dorinte… dorinta de a iesi si a alerga prin ploaie, dorinta de dormi incontinuare, dorinta de a ramane in vis si a continua sa stai sub norii storsi de o mana… dorinta de a rupe fermoarele si a amesteca culorile… dorinta de a veghea alt somn… dorinta de a ameti un pahar de vin rosu savurandu-i aroma pe melodia unui oras indepartat…

Restul? E tacere.

Inception - nu trebuie sa te temi sa visezi...

"Când în vis pistolul îndreptat spre tine se descarcă sau reptila monstruoasă te strânge de gât, te trezeşti scăldat în sudoare. Fericirea de a fi încă viu care te cuprinde atunci ai şanse infime s-o trăieşti aievea. În vis, când mori, cazi înapoi în lume. Dar invers, când un om face stop cardiac în somn, oare ce visează înainte ca neuronii săi să se sufoce cu adevărat? O apă pieloasă care creşte în jurul lui, o fată cu ochii scoşi care îl sărută, o nesfârşită cădere în gol din care îl prinde şi îl ia cu el un păsăroi vânăt, fără pene? Visele pot fi plăcute, mai plăcute decât viaţa, sau pot fi coşmaruri, dar şi atunci se pare că tot mai mulţi inşi de pe această planetă le preferă realităţii în care trăiesc. Avatar, Amurg şi acum Inception sunt supersuccesele mondiale din ultimul timp ale industriei hitech de cinema a Americii. Toate sunt filme nonrealiste, mizând pe o aceeaşi idee principală a fantasticului: personajele vieţuiesc în lumea reală doar pentru a se transporta de bună voie în universuri paralele unde trăiesc intens şi adevărat: planeta Pandora, lumea vampirilor şi a vârcolacilor, lumea viselor în vis visate împreună şi care poate fi distrusă prin Inception, însămânţarea în creierul visătorului a unui gând raţional care îl va găuri ca viermele mărul." (CTP)

Este din ciclul "du-te, bah, la film"! Nu vreau sa incerc sa-mi imaginez cum ar fi fost 3D!

O alta poveste fara sfarsit...

Poveste fara sfarsit...

"Natural...
Am perceput maxim-ul atunci cand capu-ti statea lipit de pieptul meu, ascuns ca intr-o perna pregatita sa-ti protejeze somnul. "Dormi?"... e ca in testul lui Pavlov: zambesc de fiecare data! Si astept sa zambesc si data viitoare! La fel cum astept sa revad combinatia de rosu si negru!..."
Asta poate fi o poveste fara sfarsit!

Program Ciuc Summer Fest

Vrea cineva...

...sa mearga aici?

Vrei sa treci la nivelul urmator? :))

Petrecerea burlacilor....

...si atat! :D

Triathlon Challenge Mamaia 2010 - New Old Boys

Suntem prima echipa din companie inscrisa la Corporate Triathlon Challenge Mamaia 2010 - New Old Boys, old boys pentru ca suntem toti 3 din generatia veche, de la reinfiintarea diviziei...

Cursa este o statefa cu 3 probe: inot (500 m) - Cristi, alergare (5 km) - eu si ciclism (20 km) - Calin.

Am inceput pregatirile cu planificarea antrenamentelor si achizitia unui echipament adecvat - asics... asta seara pentru prima data 5 km... iar de maine incolo imbunatatim timpul!
Baieti, avem treaba! ;)

LATEST INFO: 5.76 km ;)

Cantecul de dimineata devreme...

Provocare: Doneaza sange!

Mama spunea: "Voi merge sa donez sange pentru ca de multe ori sangele altora m-a salvat"!

Haideti sa lasam impreuna indiferenta, frica si comoditatea...

Au trecut mai bine de 6 luni de cand am donat sange ultima data si m-am gandit sa reiau acest proces. De data asta... nu singur!

Am citit ca din cantitatea de sange donata o data poti salva pana la 3 vieti; mai mult...nu trebuie sa asteptam sa ne solicite cineva asta, pentru ca nevoie de sange este constant; nu trebuie sa asteptam sa avem noi nevoie (pentru noi, familie sau prieteni...) pentru a ne da seama ca putem face asta mai demult...

Haideti sa lasam impreuna indiferenta, frica si comoditatea si sa salvam niste vieti donind sange!

Eu mi-am stabilit ca obiectiv sa ne strangem 10: cele 9 inimi de alaturi si cu mine! Lasa un mesaj daca esti alaturi in aceasta campanie! Nu poti? Convinge pe altcineva!

In momentul in care ne strangem, stabilim si cum vom proceda, putand merge impreuna sau separat... Nu este nimic complicat, trebuie doar sa va rezervati 2-3 ore pentru asta...

Centre de transfuzie

Conditii:

Ai varsta cuprinsa intre 18 si 62 ani;

Ai o greutate corporala minima de 50 kg;

Ai tensiunea arteriala maxima de 20 mmHg, iar minima 10 mmHg;

Nu ai afectiuni de genul: boli de piele, sechele pulmonare, operatie de ulcer;

Au trecut 60-70 zile de la ultima donare.

Daca esti hipertensiv (pana la 20 mmHg) trebuie sa stii ca este chiar recomandat sa donezi.

Inainte de donare:

Odihniti-va bine in noaptea de dinaintea donarii.

Mancati ceva usor inainte de donare.

Consumati mai multe lichide pentru a inlocui volumul pe care il veti dona (nu alcool).

Evitati insa ceaiul, cafeaua sau alte bauturi ce contin cofeina.

Consumati alimente bogate in fier - carne rosie, peste, ficat, fasole, cereale imbogatite cu fier, stafide sau prune.

Evitati mancarurile grase ca hamburgerii, cartofii prajiti ori inghetata inainte de donare.

Testele pentru infectii facute asupra sangelui donat, pot fi afectate de grasimi - lipide - ce apar in sange la cateva ore dupa ce au fost consumate mancarurile grase.

In timpul donarii:

Purtati haine cu maneci care se pot ridica usor mai sus de cot.

Relaxati-va!

Dupa donare:

Imediat dupa donare puteti servi un sandwich si un suc daca simtiti nevoia.

Rehidratati-va consumand lichide.

Daca va simtiti ametiti, intindeti-va, preferabil cu picioarele mai sus, pana cand senzatia trece. In cazurile rare cand mai au loc usoare sangerari dupa indepartarea bandajului, apasati locul respectiv si tineti bratul ridicat timp de 3-5 minute.

Gotan Project... un tango care te face sa-ti iesi din tine...

Pentru a doua oara i-am vazut live...pentru a doua oara m-am simtit super fain! Mai mult decat prima data, dat fiind faptul ca intre cele doua concerte am facut si ceva cursuri de tango argentinian, parca am inteles mai bine muzica... oricum imi venea sa ma ridic sa fac cativa pasi...
Aproape doua ore...bisuri...culoare...muzica...tango...gotan...bestiali!!!

"Trupa a intrat pe scena invadata brusc de un rosu orbitor. Imbracati in costume sobre, monocrome, cei sapte si-au inceput recitalul cu piesa Cuesta Abajo. O infuzie de culori a scaldat scena, iar proiectiile video semnate de Prisca Lobjoy - luminile autostrazii, ingeri decazuti, balerine, imagini citadine - s-au succedat pe ecranul din fundal. 
Pe Una musica brutal, la nici 20 de minute de la inceperea show-ului, prima pereche din sala s-a ridicat la dans. Recitalul a continuat cu balansul fin intre beat-uri, iar publicul a dansat printre randuri.

Spectacolul s-a incheiat cu doua bisuri, unul compus din patru piese: Mil Millones / Queremos Paz, Desilusión, Peligro, Santa María (del Buen Ayre), si apoi inca unul, cerut cu insistenta de publicul aflat in picioare, Immigrante..."

Sursa: http://life.hotnews.ro/stiri-prin_oras-7486054-fotogalerie-gotan-project-tango-flash-mob-urile-bisurile-interminabile-sala-palatului.htm si ochiul meu...

Poate nici maine...

Azi nu... poate nici maine...

Da, nu am chef. De nimic. Nu fac decat sa privesc in jurul meu, sa vad fara a filtra, fara a vrea sa am o parere, fara a emite... fara a ma interesa ca Italia si Franta pleca la brat acasa de la Mondialul de fotbal...

Vad norii si-i iau ca atare: niste nori. Doar ploaia mai imi place. Si marea... sa m-arunce-n portul eeeeiii...

Azi nu. Nici azi. Nici astazi nu-mi place sa vad oamenii tristi...debusolati...doar, nah, cresc taxele... La fel cum nu-mi place de cei care fug de a fi Bambi, Flower sau Bocanila... [...] Nu, eu nu fug, doar nu pot fi... Sau asa au zis si ei? :)

Azi nu... Azi nu o sa ma sustrag de la o noapte de tango argentinian...

Azi nu... dar poate o sa fac o exceptie... poate nici maine... poate...

Azi nu...

Azi... chiar nu! Probabil nici maine!

Concert Pink Martini la Ciuc Summer Fest!

Festivalul Ciuc Summer Fest se va desfasura vara aceasta in perioada 16-18 iulie. Alaturi de Faithless, Pink Martini, Gary Moore si de petrecerile Silent Disco, line-up-ul festivalului include si nume autohtone precum Suie Paparude, Urma, Vita de Vie, Sensor, Kumm, E.M.I.L, Discoballs, Brum Conspiracy si The MOOoD, programul final urmand a fi anuntat in perioada imediat urmatoare.

Biletele pentru fiecare zi a festivalului Ciuc Summer Fest pot fi achizitionate online, de pe www.myticket.ro, si din reteaua magazinelor Diverta, la diferite categorii de pret in functie de distanta fata de scena: 90 lei, 160 lei si 220 lei.

De ce?

De ce te uiti la mine cu ochii astia goi

Si incerci sa-mi spui ca tot ce fac e prost
Ca ar trebui sa-mi schimb
Viata mea de nimic in ceva mai bun...
De ce ma vrei cum nu ma poti avea
De ce ma-nveti tu care-i drumul bun
De ce crezi tu ca ma ratez si tu ma scapi
De ce pe jos nu poa' sa fie scrum...?

De ce sa te iubesc doar cum vrei tu
De ce sa stau cuminte-n dreapta cand conduci

De ce sa nu-mi beau vodca mea de zi cu zi

Si sa conduc cu a cincea noaptea-n zori de zi?

Da! M-am saturat, m-am saturat
M-am saturat, m-am saturat
De mine si de voi
De tine si de noi, de noi, noi amandoi.

De ce nu pot sa tac?
De ce cand rad e rau?
De ce sa mint zambind?
De ce sa-nvat sa lupt?
De ce e ala rau?
De ce sa port costum?

De ce e drumul greu?

De ce sa tac acum?
De ce sa strig mai tare?
De ce sa nu renunt?
De ce doar eu gresesc?
De ce doar eu ma zbat?
De ce am uitat sa rad?
De ce platesc doar eu?
De ce mereu mi-e frica?
De ce nu sunt barbat?
De ce imi beau invidia?
De ce nu sunt si bun?
De ce nu sunt curat?
De ce-am pe suflet scrum?
De ce-am in creier nord?
De ce-am in suflet sud?
De ce nu sunt copil?
De ce-s atat de crud?

Asa ca... nu te mai uita la mine
Cu ochii astia goi
Si mai bine invata-ma sa adorm zambind
Si iubeste-ma asa cum sunt...

Vama Veche - De ce?

Ultima foto de acasa...

Acum te odihnesti...

Micimea omului...

Mi-am revazut bunica. Inerta. Cu ochii inchisi, respirand sacadat, cu trasaturi mai apropiate de descoperirile sarcofagelor egiptene...statea acolo fara sa putem vorbi sau macar schimba o privire. Deasupra-i trona un tablou impreuna cu bunicul. El a ales sa plece mai demult, intr-o toamna, de ziua sorei mele. Mi-am adus aminte de fragmentele copilariei petrecute la ei si as fi vrut sa-i povestesc. Dar nu cred ca ma auzea...

In fiecare zi trebuie sa ne dorim mai mult, de la altii sau de la noi, sa (ne)depasim, dar sa nu uitam niciodata sa apreciem ce avem! Si sa facem unele lucruri atunci cand mai avem timp! Mi-as fi dorit sa vorbim!

Ma rog.

Descoperim lumea

Am ales varianta unui blog separat "Descoperim lumea" pentru calatoriile trecute si viitoare. Va fi locul unde se vor gasi informatii despre locurile calcate cu piciorul in trecut si in viitor, sfaturi, foto (multumesc "domnu' profesor" pentru cursuri), trairi la rece si la cald de la fata locului...
Vreau sa fie locul care sa va inspire sa vedeti lumea prin ochii vostri!

Surasul

Dimineata ti-am sorbit surasul. A fost primul lucru pe care l-am observat cand ti-ai ridicat privirea spre mine. Surasul ochilor de sub genele-ti lungi.

Apoi ti-ai desfacut buzele. Un alt suras pe care l-am sorbit cuvant cu cuvant. Nu-mi amintesc cuvintele pentru ca eram fascinat de conturul surasului. As putea sa-l desenez din memorie, cu tot cu picatura de cafea ce statea neafectata de atractia gravitationala.

Surasul sanilor rasarea de dupa nasturii camasii desfacute. Parca era soarele la rasarit ridicandu-se din mare, cautand sa dogoare.

Apoi te-ai intors si-ai plecat lasand in urma surasul feselor tari in care parca vedeai un copil facandu-ti cu mana "la revedere".

Si a mai ramas un singur suras. Al meu. Alimentat de sorbitul surasurilor tale.

Un alt fel de recrutare - Head and heart hunting

Intro zi inboxul e-mail-ului meu avea un continut care m-a enervat foarte tare pe moment, cu toate ca era scris “prietenos”…m-a enervat pentru ca ma punea sa ma gandesc la ceva care mie nu-mi iese. Am acceptat sa raspund catorva intrebari, dar raspunsurile au fost agresive. Sincere, dar agresive.

Era prima reactie. Reactia cuiva care nu stie despre ce este vorba, care are doar impresia ca stie, cand de fapt era cu totul si cu totul altceva: Un nou concept pentru mediul business din Romania: „head and heart hunting” propus de agentia de matchmaking UmbrellaforTwo.

Da, poate eu reprezint partea mai impulsiva decat media populatiei, dar am stat si m-am gandit ce ma impiedica pe mine sa reusesc sa fac lucrurile cum trebuie...

Timpul. Pentru persoane care stau de dimineata pana seara la birou, faceti si voi un calcul sa vedeti ce mai ramane: maxim 3-4 ore “de vanatoare”, asta in cazul in care renunti la multe; dar nu vei renunta, pentru ca mai ai familie, prieteni, evenimente stabilite sau inopinate...

M-a facut sa ma uit pe site. Practic, UmbrellaforTwo a preluat principiile de head-hunting din recrutare si le-a transpus in aria sentimentala. Astfel, procesul este similar cu cel al recrutarii si selectiei pentru un job din cadrul unei companii. Agentia este pregatita sa caute proactiv persoane in afara bazei de date, sa selecteze potentiali parteneri in functie de cerintele clientilor sai si sa prezinte o lista scurta din care acestia pot alege persoanele pe care doresc sa le intalneasca...

Mediul social. Am multi prieteni. Si ma mandresc cu asta. Dar uneori nu te ajuta cu nimic sa gasesti ceea ce cauti. Bine, cu cat cercul este mai mare cu atat sansele cresc.

Dar daca va cauta altcineva in locul tau? Mai ales ca tu nu ai timp... Mai ales ca ai scanat tot din grupul de cunoscuti si... nimic.

Cati dintre voi gatesc acasa? Mmm... “atunci cand am timp” ar putea fi un raspuns echivalent cu “foarte rar”. In rest ce faceti? Mergeti la restaurant si spuneti: “As dori o friptura din spareribs la cuptor, dar as vrea sa fie fara usturoi, dar cu chili... le faceti cumva in bere? Bruna? Ar fi minunat...” Practic ati “externalizat” gatitul. Specialistul a gatit in locul vostru! Voi ati spus doar cum sa fie.

Cum ar fi sa externalizati si matchmaking-ul? Simplu. Atata timp cat specialistul UmbrellaforTwo se va ocupa de asta, in urma sugestiilor tale!

Este foarte clar ca motivele care au generat ideea acestui concept au fost: stilul de viata actual caracterizat prin lipsa timpului, asteptari ridicate legate de partenerul dorit, cercul social restrans, concentrare excesiva catre viata profesionala.

Un alt element de diferentiere al agentiei este tipologia clientilor acceptati, fiind un serviciu dedicat persoanelor mature, cu o viata profesionala activa, persoane interesante, persoane hotarate si dedicate sa gaseasca un partener cu care sa construiasca o relatie serioasa pe termen lung si care sa le impartaseasca hobby-urile si interesele.

Asigurarea confidentialitatii este la fel de importanta pentru consultantii agentiei, precum este si pentru clientii sai!

Am 30 de ani, muncesc de dimineata pana spre seara, farama de timp ramasa mi-o petrec cu prietenii, imi place sa fac sport, peste 3 saptamani plec in Peru... si mai este un loc sub umbrela!

'Cause I'm a gypsy...

'Cause I'm a gypsy
Are you coming with me?[...]
I never made agreements
Just like a gypsy...

Nu da voie nimanui sa-ti spuna ca nu poti sa faci ceva!...

"This part of my life, this little part...is called happiness".

Oscar - Ski, Bansko, martie 2010

Acestea sunt si nominalizarile si castigatorii:

Cele mai gratioase cazaturi: Bonda (data viitoare sa-ti iei oglinda si trusa de farduri dupa tine! ;)) )
Cel mai somnoros: Recu (chiar asa, sa ma lasi sa beau si berile tale? :)) )
Cel mai fain mers "de dupa": Tonutza (ca un robotzel ;)) )
Cea mai dureroasa cazatura: Toto (si nu a fost la ski, ci de pe scaun :)) )
Cele mai multe beri baute pe partie: Coco (Indubitabil!)
Cel mai "ratacitor": Pustiu (telescaunul merge in mai multe directii, ce surpriza! :)) ) si GPS-ul (cu padurea groazei)
Cel mai mare "mancator de zapada": Eu (in prima zi!)
Cei mai nesimtiti: Tipul cu vigneta si politistul cu spaga
Cei mai ok: Svetla si tipa de la restaurant ("atentie la cap")
Cel mai "neintelegator": tipul din hotel care nu vorbea engleza
Cel mai "explicit": Coco (explicandu-i tipului de deasupra cum se face mujdeiul, in bulgara, romana, engleza si... prin semne...)
Cel mai tare "falsator": cantaretul din restaurant (care a recuperat la cantece macedonene insa)

Daca mai aveti de adaugat... va rog!

Ne revedem la editiile urmatoare!

***
Prima completare - Tonutza: la sectiunea "cel mai explicit", Coco a folosit si onomatopee: "tzac, tzac" , "pac, pac" si alte cateva, dar nu pot sa le transcriu fonetic... :D

Ski - partea a doua...

...trezirea a fost destul de usoara dupa o noapte prelungita la bere "ca baietii"... Am iesit pe un soare puternic spre partie... Ieri am pornit de la 2600 m si m-am facut praf pana jos... Am revenit cu picioarele pe pamant... Astazi am fost mai concentrat si lucrurile au mers mai bine, cazaturi mai putine, echilibru...Peisajul acolo sus este bestial, cu crestele acoperite de zapada care inteapa norii... "Copiii" au invatat si ei sa schieze, Bonda avand niste cazaturi foarte gratioase :))... Cei din hotel au fost la fel de ospitalieri ca acum doua luni jumate (au facut inclusiv un mujdei pentru pastrav dupa indicatiile foarte explicite ale lui Coco... si nu e numai asta). Sauna. Dar ar merge si un masaj. Soare. Dar ar merge si umbra. Pare ca sunt nemultumit? Nicicum. Chiar mi-am incarcat bateriile. Maine dupa-amiaza pornim spre casa... Ne intoarcem in realitate. Inca o data.
Seara buna tuturor.

Ski...

In mod normal (si asa era pregatit) urma un nou "jurnal de bord"...insa am luat decizia de a schimba abordarea, astefel ca nu va mai fi nimic detaliat.
Drumul a durat 10 ore, in loc de 6-7... pentru ca a fost plin de opriri, peripetii, rataciri, negocieri cu politia bulgara pentru permis... astfel incat parea un inceput cu stangul.  Dar  astazi soarele a rasarit altfel. Ce mi-a ramas din drum? Cerul care avea parca mai multe stele...
Astazi. Am urcat la aproape 2600... Nu cazusem pana acum la ski, dar sa nu credeti ca asta inseamna prea mult skiat... Si, pentru cei care au tinut degetele incrucisate, pentru fiecare in parte, ba cred ca si pentru altii, am cazut de m-am spart... :)) Dar dupa ce am baut un vin fiert mi-am revenit! Dar deja ma imprastiasem. Ce mi-a ramas? Soarele. Am stat in tricou la un moment dat. Peisajul de acolode sus. Si un fluture care, la 2000 de m, intr-un loc plin de zapada, s-a asezat pe mana mea...
A fost pe scurt ( cu o seara reusita in statiune)... Noapte buna.

To be...or not to be!

"-Draga, cum vezi tu relatia noastra?

-Nu stiu...

-Hmm ... pai, hai sa discutam putin, ca e un subiect la care ma tot gandesc

-Hai, mai, vii si tu cu intrebari din astea complicate...

-Nu e complicat deloc - nu te-am intrebat daca te casatoresti cu mine - vreau doar sa stiu cat conteaza pentru tine relatia noastra si daca o vezi pe termen lung sau e doar ceva de moment ce te astepti ca saptamana viitoare sa nu mai existe...

-De ce m-as astepta ca saptamana viitoare sa nu mai existe?

Pai, n-ai nici un motiv, tocmai asta e; dar, daca te astepti sa existe saptamana viitoare, si urmatoarea, si asa mai departe, poate ar trebui sa ne gandim putin in perspectiva ... gen ... poate mergem undeva in vacanta peste o luna... ce vreau sa spun este ca lipsa planurilor ma face sa cred ca tu nu vezi un viitor in relatia asta...

-Si in acest caz?

-Pai tocmai de-aia te-am intrebat cum vezi tu relatia noastra eu cand intru intr-o relatie, o fac in cunostinta de cauza: imi place persoana, imi place sa petrecem timp impreuna, etc. - deci, e ceva de perspectiva; si imi mai place sa facem si planuri impreuna; nu de genul cand ne casatorim si cati copii facem, dar nu mi se pare revolutionar ca ne facem planuri de weekenduri si vacante pe o perioada mai lunga de 3 zile.

-Mie imi place sa nu-mi fac planuri, sa las lucrurile sa mearga de la sine...

-Ok, pot sa inteleg asta, dar fiind intr-un cuplu, hai sa ajungem la un compromis; nu de-alta, dar mie imi place sa fac planuri; nu zic, imi place sa fim spontani, dar nu poti chiar cu toate; lucrurile merg de la sine; dar faptul ca stabilim sa vedem un film peste 2 saptamani nu cred ca grabeste lucrurile; hai sa vedem care sunt lucrurile intr-adevar serioase si care au impact direct asupra relatiei (depind de a fi sau nu impreuna) si care sunt lucrurile minore, pe care le putem face oricand si pe care, la fel de usor, le putem anula in caz de ceva

-Mi se pare ca te grabesti!

-Nu e vorba de graba - a avea perspectiva asupra lucrurilor pe un termen putin mai lung tine de firea omului; nu toate lucrurile merg facute de azi pe maine; hai sa-ti mai dau un exemplu: eu stiu ca vinerea viitoare am o sedinta la Brasov, dar nu-ti spun si tie ca, deh, nu discutam pe termen lung; tu joi seara te trezesti ca vrei neaparat sa facem ceva impreuna vineri - vei fi extrem de dezamagita... si eu la fel, pentru ca nu-mi place sa te refuz!" (By MM & B)

PI Day... Formula 1... dileme... rezolutii

Neata!

Astazi e ziua PI! :D Probabil cei care ati fost mai prieteni cu matematica ati recunoscut mai usor simbolul. Este vorba de acel 3,1415...... Avea legatura cu cercul...

Tot astazi reincepe Formula 1. Si am o dilema. Mare. Tin cu Alonso. Dar nu tin cu Ferrari. Ce ma fac? :) :( Redebuteaza Shumi... Si ce daca!?! :)

Si tot astazi: imi propun sa nu mai fumez mai mult de 3 tigari pe zi! Mai am doua!
O zi simpatica!

Febra dupa laser...

Hm. Acum imi dau seama ca poate fi interpretabil titlul. Da, imi doresc sa mai merg la LaserMaxx... dar mult mai adevarat este ca am facut febra musculara dupa 3 jocuri... Se vede "pauza competionala"!

Una peste alta, joscul este foarte antrenant! Baieti mai avem de lucrat la organizare, strategii, etc... Pentru cei care nu au fost: mergeti! Eu nu va pot garanta ca o sa va placa! Doar ca dupa 15 minute iesiti transpirati de parca ati fi fost la sala! conteaza mult si implicarea...combativitatea (sper sa existe cuvantul asta)... Pentru fete: nu doare! (Asta nu mi-a placut mie! Si faptul ca nu pot trage la cap! :D) In rest ai de toate: adrenalina, miscare, fun... si poti vedea si cum te-ai comportat pentru ca la final se emite un "raport": clasament, cine pe cine a omorat, de cate ori...

Atentie la semi-intuneric! Bufnitele nu sunt intotdeuna ce par a fi!

Laser, frate!

Poveste de inceput de primavara...

Ceata. Frig. Sfarsit de iarna. Dureri de gat. Ceai. Plimbare. Sex la pranz. Frigider. Coaste in bere. Vin. Km. Sfarsit. Film. Flori. Inceput de primavara. Cald. Flori din nou. Vin din nou. Frig din nou. Film din nou. Sex la pranz din nou. Sfarsit din nou. Soare. Cald din nou.
Somn. Somn din nou. 

Cateodata ma trezesc

Cateodata ma trezesc. Mi se pare greu sa ma trezesc in fiecare zi. Probabil pentru ca ma trezesc doar pentru mine. Al dracu de altruism, il gasesc si aici...
Cateodata as vrea sa nu ma mai trezesc. Hai sa dam vina pe oboseala... dar depinde din ce anume te trezesti sau unde...
Cateodata ma trezesc. As prefera sa ma trezesti.
Cateodata ma trezesc. Ca acum.

Ploaie de martie (Miresme de martie)

Curate miresme de ploaie de martie
Razbat fioros sub un cer fara stele,
Iar vantul afabil - ce scade treptat -
Se joaca cu ele...

Sunt tulburi si sufer-adanc insa norii,
Plang lacrimi de jais creind un moar,
Sunt stropii ce cad, se unesc cu pamantul
Si cant-un tropar...


PS: acum e soare.

Bilete ieftine de avion + cazare...

Site-uri de unde se pot cumpara bilete, cu comparatoare de preturi:
http://www.expedia.com/
http://www.skyscanner.com/
http://www.kayak.com/
http://www.momondo.com/

Daca mai vreti si cazare pe langa zbor, pe langa acestea, mai trebuie luat in seama http://www.booking.com/

D-ale Carnavalului! PSD...Ponta...Geoana...Nastase...Vanghelie...Mazare...si tot Iliescu!

Jurnalistul Dan Tapalaga comenteaza LIVE, din sala Romexpo, pe toata durata Congresului, evenimentele din PSD:

Ion Iliescu, imi povesteste un lider PSD, ar fi spus recent despre Mircea Geoana: Are toate defectele lui Adrian Nastase, dar nici una din calitatile lui. Nu e clar totusi. Are Victor Ponta si calitati de lider, in afara de obraznicie?

11.55 Mircea Geoana forteaza infiintarea functiei de presedinte executiv ca plasa de siguranta in caz ca pierde. Tabara Iliescu-Nastase pareaza invocand statutul. Batalia se muta pe proceduri, unde juristii PSD din jurul lui Ponta sunt maestri. A inceput balul. Delegatii aplauda ca la meci.

12.10 Atmosfera de Caragiale. Echipa lui Marian Vanghelie se plaseaza in primele randuri, fluiera si huiduie cand ia cuvantul primarul din Voluntari, Florentin Pandele, inamicul primarului din sectorul 5. "Tre' sa fim uniti, baaaaaa!', striga catre Pandele cineva din tabara lui Vanghelie.

Vanghelie, huiduit copios. Si-a atras multa antipatie in partid. Dupa atmosfera din randul delegatilor, steaua sa pare sa apuna.
Ion Iliescu, jocand rolul lui Deng Xiao Ping al PSD: ii impaca pe toti. Pesedistii il aplauda orice ar spune, indiferent de tabara. Batranul lider pare singura lor speranta ca va fi bine. Iliescu a preluat fraiele Congresului, Geoana s-a pierdut in fundal.

Partidul e in criza profunda de lideri. O arata faptul ca Ion Iliescu proiecteaza, la 80 de ani, in mentalul colectiv pesedist imaginea tatucului-salvator.

12. 30 Geoana a scapat total Congresul din mana. Urlete de nedescris in sala, catre Pandele: Tradatorul, tradatorul. Partidul s-a blocat in disputa Pandele-Vanghelie. Äsa era la PNTCD, catre sfarsit", remarca un coleg. Din partidul super-organizat, super-disciplinat si super-previzibil a ramas o amintire. De acum, orice e posibil in PSD.

Cristian Diaconescu, rational, lucid, dar fara vana. Intelege proportiile dezastrului. Riscul de rupere, despre care le vorbeste delegatilor, pare real. Au ajuns, intr-adevar, de rasul lumii. Nu e ziarist in sala Romexpo care, ascultandu-i pe liderii PSD, sa nu se amuze de vede si aude in jur.

13.25 Radu Mazare, un Che Guevarra al Revolutiei Samba, isi anunta sprijinul pentru Victor Ponta si se retrage din cursa. Primarul-penal si un fost procuror care se viseaza ministrul Justitiei, mana in mana, tinerii generatiei expirate din PSD. Ponta, discurs abil, prieten cu tot trecutul maculat al PSD, promite sa fie viitorul.

Ponta: Vreau sa iesim din inchisoarea portocalie in care astazi stam. Asta da promisiune in PSD: Va scap de inchisoare! Adevarul e ca PSD pare imposibil de reformat. Partidul poate fi curatat, dar cu procurori in functie, nu cu fosti.
De remarcat un punct din programul lui Ponta: parlamentarii care migreaza sa-si piarda mandatul. Se teme Ponta sa nu ajunga sef peste un partid care se scurge in PDL?

14. 30 Miron Mitrea franeaza, se retrage din competitie si merge cu Victor Ponta. Zarurile au fost aruncate, jocurile par de acum facute. Fostul procuror are cele mai mari sanse sa ajuga presedintele PSD. Daca si Ion Iliescu ii va pune mana pe crestet Micului Titulescu, batalia s-a incheiat. Liderii de filiala iti spun pe fata ca voteaza cu Geoana, dar la ureche iti soptesc numele lui Ponta. Geoana e mut de cateva ore.
Si iata cum tot trecutul osificat al PSD s-a aliniat in spatele unui tanar marioneta. Cum va putea scapa de ei? Cum va putea intineri, reforma, revitaliza un partid controlat din umbra de cadavre politice?

14.30 Mircea Geoana, discurs de infrant. I-a mazilit in aprilie 2005 pe Nastase si Iliescu cu ajutorul lui Rus si Dancu. Azi, Rus si Dancu lipsesc, dar tradatorii sunt in sala si asteapta semnalul. Sa stam uniti, sa stam uniti, striga Geoana de la microfon. Aplauze anemice, discurs stangaci.
Geoana se teme ca va mai pierde un scaun: presedintia Senatului. Daca il pierde, ramane in strada. Ramane fara locuinta de protocol si va trebui sa-si intrebe soacra in care din cele patru case sa se mute.

La doi metri in spatele locului de unde transmitem LIVE, un grup de tineri urla impotriva lui Geoana. La PSD, liderii au tocmit grupuri de urlatori la fel cum se tocmesc bocitoarele la mort.
Jumatate din sala scandeaza Geoana, cealalta jumatate Ponta. Jumatatea Ponta se aude parca mai tare.
15.15 Adrian Nastase isi anunta sprijinul pentru creatia sa politica. La acest moment, pare ca nici escadroanele de vrajitoare care descanta sala Romexpo nu-l mai pot salva pe Mircea Geoana de atacul energetic al garzii vechi din partid.

16.10 Ion Iliescu infiereaza manelizarea partidului. Critica pregatirea superficiala a Congresului, nu vrea functii, ramane in partid. Batranelul de 80 de ani: mi s-a servit o lectie nemeritata in 2005. Vorbestre cu satisfactie nedisimulata. A venit ziua razbunarii. Ridica sala in picioare. Raman in partid alaturi de noua conducere a partidului.
Il ataca aluziv pe Geoana pomenind de o telegrama, telegrama cu osanale trimisa lui Constantinescu in 96, o forma de tradare. Nu i-a mai reprosat asta public niciodata. Practic, Iliescu a dat semnalul rasturanrii lui Geoana de la sefia PSD.
Iliescu a recucerit simbolic puterea, e un brand. PSD nu scapa de brandul Iliescu si nici nu vrea. Pentru altii, marginalizati astazi in partid, sub brand-ul sarac si cinstit s-a scris o partea din istoria neagra a Romaniei: mineriade, coruptie sistemica, baroni si franarea reformelor interne.

Din cate aud, liderii de filiale pro-Geoana au intors armele si voteaza cu Ponta. Discursul lui Iliescu a fost decisiv, Ponta are practic sanse sa iasa din primul tur.
18.00 Diaconescu si-a dat votul lui Geoana si s-a retras din cursa. Liderul PSD pare sa mai fi prins curaj insa Miron Mitrea, cu care tocmai am incheiat o discutie online, se declara convins ca Ponta iese din primul tur. Diaconescu si vocatia lui de vesnic perdant. Nu s-a dezis nici acum de ea.

Marele sforar, Viorel Hrebenciuc, a stat retras pe durata Congresului, cam negru la fata si ingrijorat ca va pierde. Daca iese Ponta, Hrebenciuc ar putea pierde sefia grupului parlamentar al PSD pe care tocmai am castigat-o. "Vreau sa-l vad pe Hrebenciuc simplu membru de partid, sa vad cum se descurca", spune un lider PSD. Vom vedea daca marele combinator va nimeri si de data asta tabara castigatoare. Joaca la doua capete?

19.15 A inceput votul, toti il dau pe Ponta castigator din primul tur. Televiziunile l-au surprins pe Vanghelie afirmand ca Geoana pierde sigur. Ar fi asa: PSD condus de un fost procuror. Un fost procuror care-i ameninta ca-i baga, ci ca-i scoate din inchsioare, fie ea si portocalie. Comic sau cinic?
E liniste, grupurile de urlatori s-au evaporat si se voteaza. Se voteaza in premiera pentru, si nu impotriva. Dupa cum imi explica un lider PSD, schimbarea sistemului de vot l-ar avantaja pe Vanghelie. La ultimele doua Congrese, delegatii aveau in fata o lista si isi manifestau optiunea prin taierea unor nume. Deci, criteriul era votul impotriva. Altfel spus, un candidat la functia de vicepresedinte PSD rata functia daca avea 1500 de voturi impotriva si 300 pentru. Ele nu contau. Acum, sistemul de vot fiind invers, un candidat ca Vanghelie, cu 300 de voturi asigurate de organizatia Bucuresti, are sanse mari sa ajunga vicepresedinte. Acum conteaza voturile pentru, nu impotriva. In concluzie, este posibil ca Victor Ponta sa castige sefia PSD, dar esalonul doi de vicepresedinti sa fie infiltrat de oamenii lui Geoana-Hrebenciuc-Vanghelie.
21.30 Rasturnarea rasturnarii de situatie. Unii delegati PSD continua sa-i acorde lui Mircea Geoana sanse bune: el a organizat Congresul si tot el a stabilit norma de reprezentare a filialelor. Greu de estimat la ora asta daca procentul tradarilor este suficient ca sa iasa Ponta. Mai trebuie sa voteze vreo zece filiale si se termina. Sau abia incepe?
22.20 Incepe sa creasca tensiunea. Geoana si Ponta stau la intrarea in cabinele de vot si se intretin cu delegatii. Unii cred ca daca Geoana va castiga, va fi la mustata. S-a obisnuit cu asta.
Am stat de vorba cu Mircea Geoana, pentru prima data dupa ce HotNews.ro a dezvaluit vizita sa la Moscova din aprilie 2009. De atunci, n-a mai vobit cu noi. Pare pus pe reorganizari interne, decapitari, gata cu duhul blandetii, zice. Voteaza ultimele judete. Va afla curand daca ieste din lupta asa la fel ca sase decembrie: ca perdant victorios sau castigor infrant.
Balanta o va inclina organizatia Bucuresti, adica Marian Vanghelie. Are 225 de delegati, vor vota ultimii. Daca va fi scor strans, asa cum se estimeaza, Vanghelie decide finalistul.
00.40 O lunga sezatoare Geoana-ziaristi. Abia s-au numarat cateva sute de voturi din cele aproape 1500 si sms-urile de felicitare incep sa-i curga pe mobil. Relaxat, rasturnat pe un scaun, sigur pe el, se vede presedinte PSD. Se imagineaza candidat la prezidentiale si in 2014 si pe Mihai Razvan Ungureanu adversar. Actualul sef SIE, delfinul lui Basescu?

1.00 Presedintele neuns al PSD se auto-incurajeaza: mai multa fermitate in partid de acum incolo. Pe Cristian Diaconescu il vede in locul lui Adrian Nastase, sef la Consiliul National iar pe Nastase nu-l vede bine. Lui Victor Ponta o sa-i caute un loc la varf, ca si-a facut platforma la Congres. La fel ca in 2005, Mircea Geoana reformeaza cu entuziasm partidul din vorbe, dar tine aproape de Vanghelie.
In creierii noptii, in sala Romexpo, intr-o mare de hartii si pet-uri de jumatate aruncate pe jos, Geoana si ziaristii flecaresc despre tot si toate. In jur, zbarnaie telefoanele: cate s-au numarat, cat are in fata Geoana, cum sta Ponta. Estimarile de la 1.30 suna asa: 400 Geoana - 320 Ponta.

Tabara Nastase-Ponta tine si ea sezatoare in alt colt al salii, cu public pesedist si ziaristi. Cum se vor impaca cele doua tabere dupa noaptea lunga de la Romexpo? Continua impreuna sau se despart? Acum, e prea devreme pentru raspuns.
2.36 Tabara Ponta izbunceste in urale. Un pesedist striga cat il tine gura: The sweet taste of victory!!! Geoana a pierdut din nou la limita, la 85 de voturi. Iarasi s-a bucurat prea devreme, iarasi a castigat pierzand. Nastase si-a luat partidul inapoi. Intrebarea serii a pus-o un lider din teritoriu, urmarindu-l pe Geoana cum ii preda partidul lui Ponta: Bai, care ati fost Iuda pa aici?

A fost o competitie cu orice rezultat posibil. Reforma sau rotirea cadrelor in PSD?

Sursa: http://www.hotnews.ro/