vineri, 12 noiembrie 2010

Cronica scurta a unei infrangeri...

Nu vei putea simti in intregime (in Romania) ideea de fan-atism fotbalistic decat daca vezi un meci cu suporterii Universitatii Craiova…

Si nu este de ajuns sa-l vezi cu ei, ci sa-l simti cu ei…sa canti cu ei, sa-ti luceasca ochii ca lor (incetosati de fumul barurilor si de berile cerute din automatism – pentru ca nimic altceva nu-i mai intereseaza decat meciul echipe lor)… sa ajungi sa strigi cand iese mingea in out “ noi, noi!”… sa-ti smulgi parul din cap la ratarile uriase ale lui Dina… “Aleeeeagaaaa Dinaaaaaaa”… sa bati in masa tot meciul ca in toba atunci cand mergi pe stadion… sa dai fuga inapoi cu “ea” nescuturata :) atunci cand din toaleta se aud strigate de bucurie…sa aplauzi ca Tavi fiecare efort sau sa zici ca un bosorog “bine, bah!” la interventiile cu “suflet si trup” ale jucatorului alb-albastru…

Craiova se leaga ca echipa… una limitata de “limitele care nu tind la infinit” ale fiecarui jucator al ei, una fara experienta meciurilor tari pentru ca acesti “copii” au crescut, dar in mediocritatea ultimelor sezoane… una ai caror atacanti/mijocasi nu se regasesc in primii executanti ai loviturilor de la 11 m… una careia ii lipsesc acesti atacanti (hai, Florine, ca e nevoie de tine!)… una din care a iesit in evidenta bine Gaman, dar presiunea l-a lovit si pe el in final… dar se leaga si asta sperie.

Ca si finalitate, meciul a fost pierdut! Insa e nevoie de rabdare (putin caracteristica oltenilor fierbinti) si de intariri. Sperante sunt. Si asta face sa creasca tensiunea fan-atismului alb-albastru!

“De bucurie rar avuram parte, in unele duminici pe la nunti…” (continuati voi!)

Semnat: fan-ul altei echipe

5 comentarii:

  1. E rau de tot sa fi pe stadion intre "catei" si sa nu poti striga cu restul celor 200 de olteni care acopera tot stadionul "Stiinta, Stiinta!". De acum incolo prefer sa-mi iau bataie cand ies de pe stadion decat sa stau departe de ai mei. Frumos articol in special venind din partea unui argesan ;). *thumbs up*

    RăspundețiȘtergere
  2. Da intadevar este o admosfera extraordinara sa fii in galeria Craiovei,si sa speri pana in ultima secunda sa castigi meciul...dar asta este fotbalul...am fost la meciul cu dinamo si dezamagirea suporterilor s-a vazut pe fetele tuturora...insa a doua zi speranta a revenit in sufletele noastre si nu avem altceva de facut decat sa strigam "Hai Craiova, hai baietii,suntem cu voi pana la sfarsit"...aaaa si in continuare...Suntem olteni pe viata si pe moarte,suntem olteni adica suntem munti...

    RăspundețiȘtergere
  3. "Un rost ne-a dat maicuta noastra, dulcea/ Sa fim, dintre romani, cei mai fierbinti/ Din Dolj si pana-n Olt si pana-n Valcea/ Si pana-n Gorj si pana-n Mehedinti..."
    Stii ca ma gandeam sa scriu si eu despre asta?? Da' ar fi trebuit sa imprumut blogul tau si aveam senzatia ca ti-as fi ramas datoare si ar fi trebuit sa scriu despre Dobrin ::))

    RăspundețiȘtergere
  4. forza craiova . oltean pe viata .

    RăspundețiȘtergere