duminică, 19 decembrie 2010

Mos Craciun exista si este pe Faceebook-ul... Jos Facebook!

Buna dimineata...
Cu nasu-ntro cafea un pic irish dau o cautare pe facebook dupa "Mos Craciun"... sa vedem...exista? Bineinteles ca exista...chiar mai multi! Chiar si Mos Gerila (pentru cine si-l mai aminteste) inca e activ si cu mai multe fet(z)e... Mosi Craciun? Zeci. Poate sute...n-am avut rabdare sa vad mai multi de 30-40...clasici, cu barba si ochelari si figura de bunicuti, dar si tineri, proaspat epilati, gata sa indeplineasca dorintele tinerelor...neimplinite.
Bun. Deci exista. Si multi. Si diferiti. Dar asta este in contradictie cu ceea ce stiam eu; stiam ca, daca exista, exita maxim unul singur: acela care mi-a dat mie drumul pe horn a doua zi de Craciun, pentru ca barza era ocupata...
Ce mai tura-vura, hai sa nu ne mai ascundem dupa deget: Mos Craciun nu exista. Fal(u)surile prezente pe Facebook nu pot aduce nimic din cel cu care am crescut fiecare dintre noi si pe care-l asteptam cu nasul turtit de geam privind printre florile de gheata...aburindu-l. Da-i "like" unui Mos Craciun sau spune-i o poezie (scrie-i) si sa vedem daca ti se indeplinesc dorintele...
Extrapoland, tot ce este pe facebook este un fals.
Prietenii mei de pe facebook sunt umbre ale prietenilor reali... FB nu-l va reda niciodata asa bine pe Paul dimineata la 5 cerand un taxi: "Buna dimineata, trimiteti, va rog, cea mai buna masina pe care o aveti... Ce telefon am? (il ia de la ureche, il rasuceste...) Vodafone. Dar eu te-am intrebat pe tine ce casti ai?" Si este doar un exemplu.
Poate am exagerat, este doar ireal, dar nu va putea inlocui niciodata real-ul. Este un mod fals de a socializa... Strange-ti cel mai bun prieten in brate pe FB! Il simti, nu?
Da un "like" daca iti place comentariul, dupa care dezactiveaza-ti contul de facebook! Poate asa vine Mos Craciun!

miercuri, 1 decembrie 2010

Un altfel de 1 Decembrie....

Desteapta-te romane! Si nici nu ne desteptam, nici nu ne trezim!

1 Decembrie ar trebui sa reprezinte ziua in care toata lumea simte ceva “romaneste”… In afara de paradele militare nu-mi sare nimic in ochi de acest gen.  poate doar amintirile ce le vor retrezi politicienii la inghesuiala depunerii coroanelor..
Sau poate nu mai simt eu… Voi?

De fapt nici nu-mi dau seama cum ar trebui sa fie ziua de maine … Sa fie datorita faptului ca romanul nu  mai are timp sa se gandeasca la altceva decat la jobul care tremura, pensia sau salariul care scade, la preturile care cresc, la ratele datorate bancii, la  cozonac sau ce-o sa puna pe masa de sarbatori… la nuiaua de la Mos Nicolae… la lemnele sobei pentru iarna ce-o sa apara si-o sa ne ia din nou pe nepregatite pentru ca in decembrie… ninge.

Ce inseamna de fapt ziua nationala? Inseamna ca presedintele tarii nu este in tara, ci in Kazahstan la summit-ul OSCE unde va aborda problema Transnistriei (reintregirea neamului?)… Presedintele Obama si  poporul Statelor Unite felicita poporul roman cu ocazia Zilei Nationale… Pentru ce-l felicita? Ok, presdintele a trimis acest mesaj pentru ca era trecut intr-un calendar de evenimente, dar cati americani stiu ca este Ziua Nationala a Romaniei? Inseamna sa cantam “desteapta-te romane” (daca nu-l stim, nu-I nimic, dam din buze ca la fotbal…), sa uram culorile rosu, alb, verde? De ce? Sa punem pe blog/facebook/twiter/hi5/…steagul in diverse forme sau mesaje de adeziune la “mandria de a fi roman”. Cu ce te incalzeste ca esti roman si nu german sau cambodjian? Suntem superiori? De aia ne incurajam tot timpul cu “destepata-te romane” si nici nu ne desteptam, nici nu ne trezim…  

Ani la rand am fost mandru sa arborez steagul rosu-galben-albastru pe care l-am catarat in varful catargului atunci cand eram pionier… l-am trimis scolii unde  am invatat pentru a-l inlocui pe cel rupt de ploi, vanturi si ars de soare… Acum nu inteleg de ce faceam asta. E o zi oarecare. Ma voi destepta mai tarziu, apoi as vrea sa merg sa le fac fotografii unor tancuri,… sau poate va ninge si va mai acoperi din mizerie…

Nu-ti spun “la multi ani, romane” pentru ca asta ar insemna la multi ani in aceeasi stare! 
Sau este doar starea mea?

joi, 25 noiembrie 2010

Foamea de cultura din Oltenia face victime...

"Hmmm tu! ete la el, cat tupeu! baaaaaaaaaa! tu crezi ca acum incerc sa aflu ce faceti si unde va duceti?? Te inseli. Da' mi se face si mie pofta de altceva decat de doua cinematografe cate sunt in Cv si de un teatru....Ete, azi, spre exemplu, se deschise o expozitie despre reptile....sau cu, nu stiu.... altceva nu se mai intampla... stiu, nu ma tine nimeni legata in orasul asta. Bine. O sa trimit mai rar. Linkuri. Si intrebari. da' daca nu intreb o sa para ca nu ma intereseaza...Iar de interesat ma intereseaza si nu prea in masura in care eu nu particip... Intelegi ceva? Hai, lasa-ma-n pace, ca ma obosesti! Huuuuuuuuuo!!!!!
Si raie esti tu! Scrie pe blog!"

Gata. Am scris. :)

miercuri, 17 noiembrie 2010

Monociclu - nu roata de rezerva...

Ma oglindeam in geamul masinii... geam cu amprente ale degetelor ce parca ar fi vrut sa mangaie pe aripi fluturi imaginari care apoi sa se scuture precum "bang"-ul facut de zane... si sa dispara...

Dincolo de geam se oglindeau felinarele in lac. Ca si cum ar fi curs de pe mal spre centrul lui, creand punti de lumina pe care sa evadezi cu bicicleta avantat din aleile parcului...

Dincolo de lac se aprinse un bec.

Este farul de la monociclul ce nu a vrut sa fie roata de rezerva a niciunei biciclete...

vineri, 12 noiembrie 2010

Cronica scurta a unei infrangeri...

Nu vei putea simti in intregime (in Romania) ideea de fan-atism fotbalistic decat daca vezi un meci cu suporterii Universitatii Craiova…

Si nu este de ajuns sa-l vezi cu ei, ci sa-l simti cu ei…sa canti cu ei, sa-ti luceasca ochii ca lor (incetosati de fumul barurilor si de berile cerute din automatism – pentru ca nimic altceva nu-i mai intereseaza decat meciul echipe lor)… sa ajungi sa strigi cand iese mingea in out “ noi, noi!”… sa-ti smulgi parul din cap la ratarile uriase ale lui Dina… “Aleeeeagaaaa Dinaaaaaaa”… sa bati in masa tot meciul ca in toba atunci cand mergi pe stadion… sa dai fuga inapoi cu “ea” nescuturata :) atunci cand din toaleta se aud strigate de bucurie…sa aplauzi ca Tavi fiecare efort sau sa zici ca un bosorog “bine, bah!” la interventiile cu “suflet si trup” ale jucatorului alb-albastru…

Craiova se leaga ca echipa… una limitata de “limitele care nu tind la infinit” ale fiecarui jucator al ei, una fara experienta meciurilor tari pentru ca acesti “copii” au crescut, dar in mediocritatea ultimelor sezoane… una ai caror atacanti/mijocasi nu se regasesc in primii executanti ai loviturilor de la 11 m… una careia ii lipsesc acesti atacanti (hai, Florine, ca e nevoie de tine!)… una din care a iesit in evidenta bine Gaman, dar presiunea l-a lovit si pe el in final… dar se leaga si asta sperie.

Ca si finalitate, meciul a fost pierdut! Insa e nevoie de rabdare (putin caracteristica oltenilor fierbinti) si de intariri. Sperante sunt. Si asta face sa creasca tensiunea fan-atismului alb-albastru!

“De bucurie rar avuram parte, in unele duminici pe la nunti…” (continuati voi!)

Semnat: fan-ul altei echipe