Un altfel de 1 Decembrie....

Desteapta-te romane! Si nici nu ne desteptam, nici nu ne trezim!

1 Decembrie ar trebui sa reprezinte ziua in care toata lumea simte ceva “romaneste”… In afara de paradele militare nu-mi sare nimic in ochi de acest gen.  poate doar amintirile ce le vor retrezi politicienii la inghesuiala depunerii coroanelor..

Sau poate nu mai simt eu… Voi?

De fapt nici nu-mi dau seama cum ar trebui sa fie ziua de maine … Sa fie datorita faptului ca romanul nu  mai are timp sa se gandeasca la altceva decat la jobul care tremura, pensia sau salariul care scade, la preturile care cresc, la ratele datorate bancii, la  cozonac sau ce-o sa puna pe masa de sarbatori… la nuiaua de la Mos Nicolae… la lemnele sobei pentru iarna ce-o sa apara si-o sa ne ia din nou pe nepregatite pentru ca in decembrie… ninge.

Ce inseamna de fapt ziua nationala? Inseamna ca presedintele tarii nu este in tara, ci in Kazahstan la summit-ul OSCE unde va aborda problema Transnistriei (reintregirea neamului?)… Presedintele Obama si  poporul Statelor Unite felicita poporul roman cu ocazia Zilei Nationale… Pentru ce-l felicita? Ok, presdintele a trimis acest mesaj pentru ca era trecut intr-un calendar de evenimente, dar cati americani stiu ca este Ziua Nationala a Romaniei? Inseamna sa cantam “desteapta-te romane” (daca nu-l stim, nu-I nimic, dam din buze ca la fotbal…), sa uram culorile rosu, alb, verde? De ce? Sa punem pe blog/facebook/twiter/hi5/…steagul in diverse forme sau mesaje de adeziune la “mandria de a fi roman”. Cu ce te incalzeste ca esti roman si nu german sau cambodjian? Suntem superiori? De aia ne incurajam tot timpul cu “destepata-te romane” si nici nu ne desteptam, nici nu ne trezim…  

Ani la rand am fost mandru sa arborez steagul rosu-galben-albastru pe care l-am catarat in varful catargului atunci cand eram pionier… l-am trimis scolii unde  am invatat pentru a-l inlocui pe cel rupt de ploi, vanturi si ars de soare… Acum nu inteleg de ce faceam asta. E o zi oarecare. Ma voi destepta mai tarziu, apoi as vrea sa merg sa le fac fotografii unor tancuri,… sau poate va ninge si va mai acoperi din mizerie…

Nu-ti spun “la multi ani, romane” pentru ca asta ar insemna la multi ani in aceeasi stare! 

Sau este doar starea mea?

Foamea de cultura din Oltenia face victime...

"Hmmm tu! ete la el, cat tupeu! baaaaaaaaaa! tu crezi ca acum incerc sa aflu ce faceti si unde va duceti?? Te inseli. Da' mi se face si mie pofta de altceva decat de doua cinematografe cate sunt in Cv si de un teatru....Ete, azi, spre exemplu, se deschise o expozitie despre reptile....sau cu, nu stiu.... altceva nu se mai intampla... stiu, nu ma tine nimeni legata in orasul asta. Bine. O sa trimit mai rar. Linkuri. Si intrebari. da' daca nu intreb o sa para ca nu ma intereseaza...Iar de interesat ma intereseaza si nu prea in masura in care eu nu particip... Intelegi ceva? Hai, lasa-ma-n pace, ca ma obosesti! Huuuuuuuuuo!!!!!

Si raie esti tu! Scrie pe blog!"

Gata. Am scris. :)

Monociclu - nu roata de rezerva...

Ma oglindeam in geamul masinii... geam cu amprente ale degetelor ce parca ar fi vrut sa mangaie pe aripi fluturi imaginari care apoi sa se scuture precum "bang"-ul facut de zane... si sa dispara...

Dincolo de geam se oglindeau felinarele in lac. Ca si cum ar fi curs de pe mal spre centrul lui, creand punti de lumina pe care sa evadezi cu bicicleta avantat din aleile parcului...

Dincolo de lac se aprinse un bec.

Este farul de la monociclul ce nu a vrut sa fie roata de rezerva a niciunei biciclete...

Cronica scurta a unei infrangeri...

Nu vei putea simti in intregime (in Romania) ideea de fan-atism fotbalistic decat daca vezi un meci cu suporterii Universitatii Craiova…

Si nu este de ajuns sa-l vezi cu ei, ci sa-l simti cu ei…sa canti cu ei, sa-ti luceasca ochii ca lor (incetosati de fumul barurilor si de berile cerute din automatism – pentru ca nimic altceva nu-i mai intereseaza decat meciul echipe lor)… sa ajungi sa strigi cand iese mingea in out “ noi, noi!”… sa-ti smulgi parul din cap la ratarile uriase ale lui Dina… “Aleeeeagaaaa Dinaaaaaaa”… sa bati in masa tot meciul ca in toba atunci cand mergi pe stadion… sa dai fuga inapoi cu “ea” nescuturata :) atunci cand din toaleta se aud strigate de bucurie…sa aplauzi ca Tavi fiecare efort sau sa zici ca un bosorog “bine, bah!” la interventiile cu “suflet si trup” ale jucatorului alb-albastru…

Craiova se leaga ca echipa… una limitata de “limitele care nu tind la infinit” ale fiecarui jucator al ei, una fara experienta meciurilor tari pentru ca acesti “copii” au crescut, dar in mediocritatea ultimelor sezoane… una ai caror atacanti/mijocasi nu se regasesc in primii executanti ai loviturilor de la 11 m… una careia ii lipsesc acesti atacanti (hai, Florine, ca e nevoie de tine!)… una din care a iesit in evidenta bine Gaman, dar presiunea l-a lovit si pe el in final… dar se leaga si asta sperie.

Ca si finalitate, meciul a fost pierdut! Insa e nevoie de rabdare (putin caracteristica oltenilor fierbinti) si de intariri. Sperante sunt. Si asta face sa creasca tensiunea fan-atismului alb-albastru!

“De bucurie rar avuram parte, in unele duminici pe la nunti…” (continuati voi!)

Semnat: fan-ul altei echipe

Respect

"Draga Marcel,

Ieri am terminat primul meu marathon in 5h 20min. Primii 32 km au fost placere, alergati fara a simti niciun fel de efort. Evident antrenamentele si-au facut efectul. Au urmat insa alti 6 km care au fost pur si simplu durere. Aici a intervenit dorinta de a nu abandona. Urmatorii 2 km au fost ok, iar ultimii 2 km i-am dus cu crampe musculare la ambele picioare. Dar déjà finish-ul era aproape...

Si cum vedeti si din poza de la finish a meritat.

Urmatorul marathon va fi anul viitor.

Zi senina,

Mugur"

Marti treisprezece...

Soarele murmura trimitand cateva raze calde pe chipul meu...

Stateam fata-n fata ca de atatea ori in ultimul an, mult mai rar decat la inceputul lui, inceput petrecut intro seara de... marti treisprezece...

Fotografii se derulau interminabil ca si cum ai pune un film sa treaca printre noi - poza cu poza: concert... gatit... baut... fumat... schiat... zambet... somn... "cuibarit"... vin fiert... mic dejun... bicicleta... imbratisari... parcuri... plaja... valuri... cort... prieteni... drumuri... imbratisari din nou... dusuri... cald... frig... ceai... avion... vulcani... temeri... sex... ciocolata... inghetata... zambet din nou... mancare... leneveala... vin... zambet din nou...

Ca si acum. :)

Nu uitasem de acea zi de marti treisprezece, doar nu am aratato... Nu sunt superstitios. Am preferat sa ma bucur de aceste frame-uri si de zambetul molipsitor al amestecului spontan de femeie si copil...

... doar ca nu am vazut Parisul...

Femeia, barbatul si... chimia (15)

Femeia vrea luna de pe cer, dar nu ar pune mana sa-ti tina scara...

O auzi spunand ca vrea un barbat care s-o protejeze, s-o stranga-n brate, sa-i faca somnul linistit, s-o surprinda, s-o iubeasca, sa-i aduca flori, s-o plimbe, s-o trezeasca tarziu...linistit si placut, s-o futa...s-o...s-o... Si cand da peste unul...nu-i place! "Ce vrei, fata, daca nu-l iubesc! Nu exista chimia aia...stii tu!" "Da, fata, daca-ti place mai mult fizica, n-ai ce-i face..."

Partea proasta? Si barbatii sunt la fel...

Noroc cu cealalta parte de barbati si femei care fac cu randul la tinut scara si la luat luna de pe cer, altfel am fi o specie pe cale de disparitie....